Infiintata la sfarsitul anilor ’50, in cartierul Floreasca din Bucuresti, Scoala Gimnaziala „MARIA ROSETTI” a beneficiat de dascali devotati si de prestigiu, care au asezat pe frontispiciul ei o lumina speciala.

Scoala Gimnaziala „MARIA ROSETTI” a fost data in folosinta in toamna anului 1959. Purta atunci numele „Emilia Irza” si functiona cu clasele I-VII. Localul a fost construit cu bani de la bugetul de stat pe fostele terenuri hipice ce au apartinut statului.

Timp de peste 50 de ani a continuat sa se dezvolte, sa capete personalitate si prestigiu. S-au amenajat laboratoare de chimie, fizica, biologie, cabinete de informatica si geografie, s-a realizat material didactic, o importanta baza sportiva si un remarcabil fond de carte. A fost prima scoala din Bucuresti care a aplicat programe de informatica in clasele primare si gimnaziu.

Toate acestea s-au facut de-a lungul timpului, sub indrumarea  directorilor Maria Enache, Iulian Geanta, Gheorghe Dumitrescu, Elena Hristea (Gherghisan), Viorica Vigh, Tinca Stranutu, Doina Olteanu, Camelia Fercu, Mihaela Stoenescu si a directorilor adjuncti Georgeta Zara, Adina Tanase (Duta), Eugenia Iorga, Larisa Serdean, Claris Godeanu, Florentina Serbanescu si Maria Calapodescu.

In prezent destinele scolii sunt conduse de domnul director Adrian-Ilie Aichimoaie si de doamna director adjunct Doina Enache.

Cand la poarta scolii au batut 50 de ani de existenta, colectivul didactic al Scolii nr. 10 a hotărât sa ii dea o personalitate speciala, dandu-i un nume.

“Patroana spirituala” a scolii a devenit cea care a fost întâia ziarista româncă, Maria Rosetti.

Maria Rosetti

Maria Rosetti si-a pus scrisul in slujba intereselor nationale, impartasind alaturi de sotul ei, C. A. Rosetti, ideile revolutiei de la 1848. A militat necontenit pentru emanciparea femeii si pentru ideea de maternitate. In timpul razboiului de independenta infiinteaza Comitetul femeilor cu ajutorul caruia va strange fonduri pentru armata si spitale.

A servit drept model lui C.D. Rosenthal pentru celebra pictura „Romania revolutionara”, autorul identificand-o cu lupta romanilor pentru libertate.